Succesele practice bazate pe recunoașterea intereselor comune servesc la consolidarea încrederii în relațiile maghiar-române, ceea ce sporește, de asemenea, speranța de succes pe probleme sensibile legate de drepturile comunităților naționale, a subliniat Ministrul Szijjártó la 8 februarie la București, unde s-a întâlnit cu mai mulți membri ai noului guvern. "Cele două națiuni sunt conectate printr-o mie de fire, iar legăturile economice, comerciale, energetice și de transport din România și Ungaria arată clar că sunt interesate reciproc de dezvoltarea celeilalte." România este a patra cea mai importantă piață de export pentru Ungaria, iar legăturile dintre cele două țări sunt, de asemenea, critice datorită comunității maghiare semnificative care trăiește în Transilvania. Pe lângă omologul său român, ministrul de externe Bogdan Aurescu, ministrul Szijjártó s-a întâlnit și cu Claudiu Nasui, ministrul economiei, Cătătlin Drulă ministrul transporturilor, Virgil Popescu ministrul energiei și Attila Cseke ministrul dezvoltării. Printre altele, au convenit să deschidă a treia conexiune de autostradă între cele două țări între Mátészalka și Satu Mare până în 2024 și să permită trecerea frontierei în altă parte. După cum a spus ministrul Szijjártó, „este ridicol și trist în același timp faptul că au fost construite zece drumuri transfrontaliere care ar putea apropia comunitățile și așezările de-a lungul frontierei, dar utilizarea lor nu a fost încă permisă”. Partea maghiară se angajează să construiască infrastructura de control la frontieră și cere partenerilor români să permită utilizarea celor zece drumuri. De asemenea, s-a convenit ca până în 2024 Ungaria să dubleze linia de cale ferată Budapesta-Békéscsaba-Lökösháza, care va continua de la Kürös pe partea română. Cele două țări au, de asemenea, un interes comun în a începe cât mai curând posibil extracția de gaz în câmpurile de gaze de la Marea Neagră aparținând României, deoarece aceasta ar fi o altă sursă de aprovizionare cu gaz pentru Ungaria. Dacă extracția de gaz începe în Marea Neagră, capacitatea conductei de gaz care leagă România de Ungaria va fi dublată, extinzându-se de la 1,75 miliarde actuale la 4,4 miliarde de metri cubi, deschizând în Ungaria - și prin Ungaria - alte piețe din Europa Centrală și de Vest către România gaz. Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei a menționat, de asemenea, mai multe interese comune în care vor să acționeze împreună cu partea română la Bruxelles. Una dintre acestea este problema energiei nucleare, a cărei utilizare este în prezent împinsă în fundal de reglementarea europeană a energiei. De asemenea, este în interesul comun conectarea cât mai curând posibil a sistemelor de conducte de gaze din Bulgaria și Grecia, care ar putea oferi acces la ruta de transport sudică a gazelor atât pentru România, cât și pentru Ungaria. De asemenea, vor colabora pentru a se asigura că așa-numitul „pachet de mobilitate” al UE nu va fi pus în aplicare în viitor, întrucât pune dezavantajele companiilor de transport din Europa Centrală. Ministrul Szijjártó s-a consultat și cu Kelemen Hunor, președintele UDMR, care deține funcția de vicepremier în noul guvern român. El și-a exprimat convingerea că apropierea celor două țări este servită și de faptul că, prin rolul său în guvern, reprezentarea maghiarilor în România face parte din procesul decizional important pentru România. El a apreciat că a fost decizia corectă ca UDMR să se alăture coaliției de guvernare de la București, care are posibilitatea de a construi noi poduri între Ungaria și România. „Acest lucru ar putea face cele două țări și mai interdependente, a făcut-o și mai clară: nu este momentul pentru ostilitate, dacă suntem dispuși și capabili să pornim de la interese comune, va crește greutatea, succesul și puterea atât a Ungariei, cât și a României . "
